14 martie 2012

Demonstraţie că un text este basm popular - compunere

PLANUL COMPUNERII

COMPUNEREA
I.INTRODUCERE
1. Definiţia basmului popular






Basmul popular este o creaţie populară epică,  în care personaje reprezentând binele şi răul se înfruntă pe viaţă şi pe moarte, într-un cadru supranatural,  acţiunea terminându-se cu triumful binelui. Basmul conţine formule specifice (iniţiale, mediane şi finale) şi  transmite un mesaj optimist, cu valenţe educative.
II. CUPRINS
Argumentarea apartenenţei textului "Prâslea cel voinic...” la specia basmului
   a) creaţie populară:
            - orală;
            - anonimă;
            - colectivă.
    b) aparţine genului epic:
             - acţiune : rezumat + momentele subiectului;
              - personajele:
                       - reprezintă binele şi răul;
                       - au forţe supranaturale;
              - narator 
      c) binele învinge răul - demonstraţie                
      d) prezenţa supranaturalului:
                - timpul şi spaţiul fabuloase;
                - obiecte magice;
                - fiinţe supranaturale;
                - cifre magice;
        e) formule specifice:
                - iniţiale;
                - mediane;
                - finale.
         f) mesajul basmului:
                - cultiva optimismul;
                - are valenţe educative.

“Prâslea cel voinic şi merele de aur” este un basm popular, pentru că întruneşte toate caracteristicile speciei.
În primul rînd este o creaţie populară, având caracter oral, anonim şi colectiv.
În al doilea rând, aparţine genului epic. Are acţiune, personaje şi narator. Acţiunea se bazează pe conflictul dintre bine şi rău. Un împărat avea un măr care făcea mere de aur, din care însă nu apuca să mănânce, deoarece îi erau furate de zmei. Prâslea reuşeşte să-i învingă pe zmei şi, într-un final, după ce-i învinge şi pe fraţii săi cei pizmaşi, se însoară cu o fată de împărat, salvată de la zmei şi moşteneşte tronul împărăţiei. Prin el, binele învinge răul, acesta fiind a treia dovadă că avem de-a face cu un basm.
Prezenţa supranaturalului este al patrulea argument că “Prâslea cel voinic...” este basm. Acţiunea se petrece pe două tărâmuri: al oamenilor şi “celălalt”, al făpturilor neobişnuite: zmei, balauri, zgripţuroaice. Există obiecte magice, de exemplul biciul,  cu care Prâslea transformă palatele zmeilor în mere. Totul se petrece sub semnul cifrei magice “trei”: trei fii de împărat, trei zmei, trei fete de împărat, trei dorinţe ale fetei celei mici.
Ultimul argument că textul este basm constă în mesajul pe care îl transmite. Să fim de partea binelui, pentru că acesta învinge întotdeauna, până la urmă.

III. ÎNCHEIERE
Concluzii - rezumatul cuprinsului


În concluzie, textul “Prâslea cel voinic şi merele de aur” este un basm popular, fiind o operă populară epică, în care un erou reprezentând binele îşi învinge adversarii, într-o lume aflată sub semnul supranaturalului.


0 comentarii:

Trimiteţi un comentariu